![]()
|
|
Efectele dronedaronei asupra evenimentelor cardiovasculare la pacienții cu fibrilație atrială |
 Fibrilația atrialã este cea mai frecventã aritmie cardiacã, a cãrei prevalențã este, în SUA, de aproape 1%. Medicamentele antiaritmice curente sunt limitate fie de eficiența lor redusã, fie de efectele proaritmogene sau toxice extracardiace.
Dronedarona este un derivat de benzofuran cu un profil farmacologic asemãnãtor celui al amiodaronei, dar cu efecte diferite asupra canalelor ionice. Modificãrile structurale aduse amiodaronei pentru a produce dronedarona constau în înlãturarea iodului și adãugarea unei grupãri metan-sulfonil, reducând, astfel, lipofilia și, în consecințã, timpul de înjumãtãțire la aproximativ 24 de ore și scãzând acumulãrile tisulare. Modificãrile respective vizeazã, în primul rând, diminuarea riscului de apariție a efectelor adverse tiroidiene și pulmonare ale amiodaronei. Dronedarona este metabolizatã la nivel hepatic și excrectatã prin materiile fecale. Studiul prezentat, multicentric, și-a propus sã evalueze acțiunea dronedaronei în cazul unui lot de 4 628 de pacienți cu fibrilație atrialã și factori de risc suplimentari de deces. Subiecții au fost randomizați sã primeascã, de douã ori pe zi, fie dronedaronã 400 mg, fie placebo. Obiectivul primar al studiului a fost reprezentat de prima spitalizare pentru evenimente cardiovasculare sau deces, iar obiectivele secundare au constat în decesul de orice cauzã, cel de cauzã cardiovascularã sau spitalizãrile ulterioare datorate afecțiunilor cardiovasculare.Perioada medie de urmãrire a fost de 21±5 luni. Au renunțat la tratament 696 dintre cei 2 301 de pacienți (30,2%) tratați cu dronedaronã și 716 dintre cei 2 327 (30,8%) care luau placebo, motivele renunțãrii fiind determinate, cu precãdere, de efectele adverse. Obiectivul primar a fost atins la 31,9% dintre participanții tratați cu dronedaronã și la 39,4% dintre cei cu placebo (P<0,001). Cinci procente dintre subiecții care luau dronedaronã și 6% dintre cei cu placebo au murit (P=0,18). În grupul cu dronedaronã, 2,7% dintre decese au fost de cauzã cardiovascularã, comparativ cu 3,9% în grupul cu placebo (P=0,003), procentul mai redus din primul grup datorându-se, în primul rând, reducerii, de cãtre dronedaronã, a numãrului de decese prin aritmii cardiace. Lotul cu dronedaronã a avut rate mai mari de bradicardie, alungire de interval QT, greațã, diaree, rash și creștere a nivelului de creatininã sericã. Nu s-au constatat diferențe semnificative între cele douã grupuri în ceea ce privește efectele adverse pulmonare și tiroidiene. În concluzie, se poate afirma cã, la pacienții cu fibrilație atrialã, dronedarona reduce incidența spitalizãrii pentru cauze cardiovasculare sau pe cea a decesului.
N Engl J Med 2009;360:668-78
|
|
 |
|
