|
Efectele variantelor 17q21 și expunerii la fum de țigară în astmul bronșic precoce |
 Astmul bronșic (AB) nu este o boalã izolatã, ci o asociere de entitãți separate cu expresie variabilã în timpul vieții. Cu toate cã, pe baze clinice, au fost identificate mai multe fenotipuri de astm, etiologia lor este puțin cunoscutã. Studiile longitudinale efectuate pânã în prezent au arãtat cã, atât la copii cât și la adulți, trãsãturile fenotipice se coreleazã cel mai bine cu vârsta de debut
a AB și cã fenotipurile de AB pot varia în timp. La copii au fost identificate mai multe variante genetice situate la nivelul cromozomului 17q21, denumite polimorfisme nucleotidice unice (single nucleotide polymorphisms - SNPs), care se asociazã cu un risc crescut de AB și care regleazã expresia genei ORMDL3. Pentru a demonstra relația dintre SNP-urile de pe cromozomul 17q21 și AB, la 1 511 de subiecți (din 372 de familii) a fost testatã asocierea cu astmul a 36 de SNP-uri din regiunea 17q21. Au fost efectuate teste de heterogenitate geneticã raportate la vârsta de debut a bolii și la contactul cu fumul de țigarã în prima copilãrie. Unsprezece SNP-uri au fost corelate semnificativ cu astmul (P<0,01), la trei dintre ele asocierea având un prag de semnificație ridicat (P<0,001). Corelarea cu AB cu debut precoce (sub vârsta de patru ani) a avut un grad de semnificație înalt în cazul a patru SNP-uri. Nu s-au decelat asocieri marcante între SNP și AB cu debut tardiv.În ceea ce privește expunerea la fumul de țigarã, s-a observat o corelare semnificativã cu AB precoce doar la subiecții expuși (șase SNP-uri.
Studiul prezentat indicã faptul cã riscul crescut de astm bronșic, conferit de variantele genetice 17q21, este limitat doar la forma cu debut precoce, augmentatã de expunerea la fum de țigarã în copilãria timpurie.
N Engl J Med N 2008;359:1985-94
|
