Ritmurile circadiene sunt de origine endogenă, iar modificările ciclice ale metabolismului şi secreţiei glucocorticoizilor sunt responsabile într-o oarecare măsură de variaţia zilnică a simptomelor şi semnelor artritei. Melatonina şi cortisolul au efecte opuse asupra ritmului nictemeral., iar secreţia acestor doi hormoni răspunde diferit la lumină.

Recent s-a descoperit la subiecţii sănătoşi o ritmicitate diurnă asupra răspunsului imun celular (Th1) şi umoral (Th2), legate de acţiunile imunomodulatoare ale cortisolului şi melatoninei. Raportul dintre interferonul gamma şi IL-10 este maxim dimineaţa, corelat pozitiv cu melatonina plasmatică şi invers cu nivelul cortisonului. Nivelul redus al cortisonului plasmatic şi secreţiei de androgeni observate la pacienţii cu poliartrită reumatoidă netrataţi cu cortizon poate fi considerat o „insuficienţă suprarenală relativă”, în prezenţa unui proces inflamator susţinut, permiţând citochinelor  Th1 să fie produse în cantităţi mai mari în a doua parte a nopţii. Administrarea glucocorticoizilor dimineaţa devreme, deci, în PR este fundamentală, explicată de ritmurile circadiene ale mecanismelor inflamatorii.