Lista cazurilor :




Secţia/spitalul de boli infecţioase confirmă/infirmă suspiciunea clinică şi etiologia posibilă, notifică şi raportează la Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti confirmarea/ infirmarea cazului suspect în cadrul raportărilor zilnice.
Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin compartimentele de epidemiologie colectează datele de la asistenţa medicală primară, corelează aceste date cu informaţiile privind confirmarea/infirmarea cazurilor provenite de la spitalul/ secţia de boli infecţioase, confirmă/ infirmă atingerea pragului de alertă. În situaţia în care pragul de alertă este atins, instituie măsurile de depistare activă şi control.
La anunţarea unui raport de alertă de către medicul de familie, în situaţia în       care unul sau mai multe cazuri au refuzat consultul la specialistul de boli           infecţioase, direcţiile vor declanşa investigarea de laborator a acestor cazuri.
Decizia depăşirii pragului de alertă determină raportarea imediată a  evenimentului către Institutul de Sănătate Publică regional, sub forma   « Raportului Preliminar de Alertă Epidemiologică », care va conţine următoarele informaţii :

1. Localizarea evenimentului
2. Motivul alertei
3. Nr. persoane afectate
4. Nr. persoane expuse la risc
5. Descriere clinică (frecvenţe şi ponderi)
6. Status curent al cazurilor (ponderi)
7. Situaţia managementului cazurilor :
căţi trimişi spre elucidarea diagnosticului
căţi investigaţi şi trataţi la domiciliu
8. Măsuri faţă de cazurile rămase la domiciliu
9. Măsuri de depistare activă
10. Datele evaluării rapide a situaţiei :
elaborarea ipotezelor privind sursa de infecţie, calea de transmitere
descrierea  populaţiei la risc
11. Măsuri instituite

                 
Institutul de Sănătate Publică regional  comunică depăşirea unui prag de alertă într-unul dintre judeţele arondate (copie a Raportului preliminar de Alertă epidemiologică), la nivelul Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile în decurs de 24 de ore. ISP regionale analizează planurile de măsuri instituite la nivel local, coordonează, şi după caz, participă  la activităţile de implementare şi evaluare a eficienţei  acestora. ISP poate decide frecvenţa informărilor transmise de DSP.
În situaţiile în care, prin monitorizarea zilnică, Institutul de Sănătate Publică regional, prin  secţiile/compartimentele de epidemiologie  sesizează existenţa mai multor  rapoarte de alertă epidemiologică în zone diferite ale aceluiaşi       judeţ pentru aceeaşi patologie şi/sau rapoarte de alertă epidemiologică pentru aceeaşi patologie în 2 sau mai multe judeţe arondate ISP, acesta devine coordonatorul profesional regional şi  propune suplimentarea planurilor de măsuri, coordonează şi dupăcaz, participăla implementarea şi evaluarea măsurilor preconizate, concomitent cu alertaea celorlalte judeţe arondate considerate la risc. De asemenea, ISP regional raportează permanent măsurile aplicate la CPCBT şi mentine legătura permanentă cu acesta.
CPCBT primeşte copii ale rapoartelor preliminare de alertă epidemiologică de la ISP regionale în termen de 24 de ore de la detectare, analizează şi supraveghează aplicarea măsurilor de control, prin intermediul ISP regional.
CPCBT are obligaţia analizei zilnice a rapoartelor de alertă comunicate şi         sesizează existenţa mai multor evenimente asemănătoare într-un teritoriu care depăşeşte o regiune. În acest caz, CPCBT preia atribuţiile de coodonare şi verificare a implementării măsurilor concomitent cu anunţarea Ministerul Sănătăţii, după caz, organismele internaţionale.
      CPCBT are obligaţia instituirii Registrului Naţional de Alertă Epidemiologică.
       Activitatea va fi evaluată anual, iar raportul de evaluare va fi înaintată Ministerului Sănătăţii.
6. Ministerul Sănătăţii sprijină CPCBT în aplicare măsurilor de control şi în activitatea de îmbunătăţire a sistemului.

În funcţie de nevoile de informaţii ISP şi, după caz, CPCBT vor organiza colectarea de date suplimentare şi vor stabili formatul în care acestea vor fi transmise.
Toate structurile de sănătate publică trebuie să acţioneze prioritar în vederea :
stabilirii etiologiei
depistării sursei/surselor de infecţie
documentării căii de transmitere
identificării populaţiei expuse la risc

Permanent, structurile de sănătate publică vor utiliza şi surse alternative de informare care pot furniza informaţii legate fie de existenţa unor cazuri de îmbolnăviri prin boli transmisibile, fie de îmbolnăviri în rândul animalelor care pot pune în pericol sănătatea populaţiei, fie a unor factori de risc pentru sănătatea populaţiei (ex. potabilitatea apei, evoluţii meteo), inclusiv prin autosesizare pe baza monitorizării informaţiilor din mass-media.

Comunicarea în cadrul circuitului informaţional, medic de familie – spital/ secţie de boli infecţioase – DSP- ISP – CPCBT trebuie să asigure transmiterea informaţiei în timp real : telefon, e-mail, urmate de formatul oficial.


În cadrul pregătirii pentru răspuns în situaţie de alertă epidemiologică confirmată se vor avea în vedere următoarele :
Informarea rapidă a persoanelor responsabile profesional din DSP/ISP/CPCBT
Organizarea echipelor de evaluare rapidă care la faţa locului:
Apreciază magnitudinea evenimentului
Identifică nevoile de materiale/medicamente/laborator/comunicare/ deplasare
Identifică obstacole, dificultăţi în aplicarea măsurilor.
Stabilirea listei de intervenţii:
Organizarea detectării, notificării şi raportării în zona(ele) afectată(e)
Prelevări pentru analize (om, apă, aliment, vectori, etc) şi transport
Măsuri specifice de prevenire a răspândirii directe (triaj, izolare, carantină, imunoprofilaxie dacă este cazul) sau indirecte (măsuri DDD pentru apă, aliment, vectori)
Alte măsuri nespecifice:
Informarea continuă a populaţiei din zona afectată, a celor care intervin în zonă, a celor care călătoresc prin zonă, a organelor cu atribuţii de intervenţie specifică (veterinari, mediu, DGA, etc.)
Informarea prin media
Informarea şi pregătirea personalului medico-sanitar care acţionează în zonele afectate. Personalul va fi informat şi asupra mijloacelor de protecţie individuală contra îmbolnăvirilor.

În organizarea răspunsului, punctele de mai sus sunt orientative fără a fi exhaustive, în continuţul răspunsului putând fi incluse şi alte măsuri de sănătate publică, convenite în urma analizei de situaţie.