MS                   – Ministerul Sănătăţii

CNIP                 – Comitetul Naţional de Intervenţie în Pandemie

CJIP                 – Comitetul Judeţean de Intervenţie în Pandemie

CNG-IC             – Centrul Naţional de Gripă – Institutul Cantacuzino

OMS                 – Organizaţia Mondială a Sănătăţii

ANM                 – Agenţia Naţională a Medicamentului
DSP                 – Direcţia de Sănătate Publică
ISP                   – Institutul de Sănătate Publică
MAI                  – Ministerul Administraţiei şi Internelor
MApN   – Ministerul Apărării Naţionale
Ministerul Transporturilor
Ministerul Justitiei
SRI                 -Serviciul Roman de Informatii
SIE                 - Serviciul de Informatii Externe 
                                                   
Declaraţie de principii:
- MS este de acord şi susţine participarea României la măsurile de intervenţie naţională, regională şi internaţională în cazul unei pandemii de gripă .
- MS prin ministrul Sănătăţii va asigura implicarea guvernului şi a organelor administrative locale în luarea unor decizii politice, economico-financiare şi sociale în cazul apariţiei unei pandemii de gripă.
-  Pandemia de gripă fiind considerată drept calamitate Guvernul şi implicit MS vor asigura participarea la măsurile de intervenţie a reprezentanţilor tuturor segmentelor de activitate ale societăţii.
 A. Obiective:
 - reducerea îmbolnăvirilor, complicaţiilor şi a deceselor,
 - limitarea disrupţiei sociale şi a pierderilor  economice .
B. DirecŢii (ActivitĂŢi/AcŢiuni)
I. Măsuri  generale (organizatorice)
 - constituirea CNIP şi a CJIP
 - elaborarea planurilor locale (judeţene) de intervenţie în pandemie
 II. Măsuri specifice
 1 - supraveghere
 2 - managementul cazurilor
 3 - chimioprofilaxia şi vaccinarea extensivă a populaţiei
 4 - terapia antivirală a gripei severe şi/sau complicate
III. Faze ale pandemiei şi nivelurile de pregătire
Perioada interpandemică
Faza 1. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umană. Un subtip de virus gripal care a cauzat infecţie umană poate fi prezent la animale. Dacă este prezent la animale, riscul[1] infecţiei sau bolii la om trebuie să fie considerat scăzut.
Faza 2. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umană. Totuşi un subtip de virus gripal circulant la animale posedă un risc¹ important de boală la om.
Perioada de alertă pandemică.
Faza 3. Infecţie (infecţii) umană (umane) cu un nou subtip, dar fără transmitere de la persoană la persoană, sau în cele mai rare situaţii, cu răspândire la un contact strâns.
Faza 4. Mic focar (mici focare) cu noul subtip de virus cu transmitere de la persoană la persoană limitată, dar răspândirea este bine localizată geografic, sugerând că virusul nu este bine adaptat la om[2].
Faza 5. Focar mai mare (focare mai mari) dar transmiterea de la persoană la persoană este încă limitată, sugerând că virusul devine din ce în ce mai bine adaptat la om, dar nu poate fi încă pe deplin transmisibil (este un risc important de pandemie)².
Perioada pandemică.
Faza 6. Transmitere crescută şi susţinută în populaţia generală².
Perioada postpandemică.
Revenirea la perioada interpandemică.
IV. Comunicaţii:
Circuitul  informaţiilor specializate
Circuitul  informaţiilor de interes public
alertarea/avertizarea  populaţiei
C. Metodologie
Măsuri generale:
 a. Structuri de comandă/coordonare/decizie
la nivel central: CNIP (MS, CNG-IC) – componenţa (model OMS)
lărgită: reprezentanţi a autorităţii  (care poate funcţiona în caz de necesitate)
- MS   - Direcţia de Sănătate Publică (Director, Director Adjunct)
- DSP  - judeţene şi a MB (Director executiv, Director Adjunct- medicină preventivă)
- ANM (Preşedinte sau şef compartiment produse biologice)
- MS    - Direcţia generală farmaceutică şi aparatură medicală (Director general)
- CNG - IC (Şef centru şi responsabil compartiment diagnostic)
- Directorul Institutului de Virusologie şi/sau şeful laboratorului de Gripă
- Co-Preşedinţii comisiei naţionale de epidemiologie
- Co-Preşedinţii comisiei naţionale de boli infecţioase
b.
   - Asociaţia Naţională a Medicilor de Familie (Preşedinte); asociaţiile judeţene ale medicilor de familie (Preşedinţi); Directorul Institutului Naţional de Pneumo-Ftiziologie; Şefii secţiilor de pneumologie judeţene sau pneumologi desemnaţi de aceştia; reprezentant al sindicatului sau al asociaţiei naţionale a asistenţilor medicali; reprezentant al colegiului naţional al medicilor şi al farmaciştilor.
c.  
   - şefii compartimentelor de virusologie şi epidemiologie din ISP-uri (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi): şefii catedrelor de microbiologie sau a disciplinelor de virusologie (Bucureşti, Arad, Craiova, Cluj, Brasov, Iaşi, Constanţa, Sibiu, Oradea, Timişoara); şefii disciplinelor de epidemiologie din aceleaşi universităţi: şefii clinicilor şi ai catedrelor de boli infecţioase.
d.
 - Directorul Laboratorului Central de Diagnostic Veterinar şi/sau şeful compartimentului de virologie; şefii laboratoarelor sanitar - veterinare judeţene şi/sau virologi desemnaţi; şefii catedrelor de microbiologie sau a disciplinelor de virologie din  Facultăţile de Medicină Veterinară.
e.
 - Reprezentanţi ai producătorului naţional de vaccin gripal (directorul adjunct de producţie şi coordonatorul ariei de producţie vaccin gripal din IC).
f.
 - reprezentanţi ai Asociaţiei importatorilor şi exportatorilor de produse farmaceutice şi ai distribuitorilor.
g.
  - reprezentant al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
h.
  - reprezentanţi ai direcţiilor judeţene de asistenţă şi protecţie socială
i.
  - şeful compartimentului de combatere şi profilaxie a bolilor infecţioase din Direcţiile de Sănătate ale armatei şi MAI
j.
  - reprezentant al apărării civile - organ central
k.
  - reprezentant al Crucii Roşii - organism central şi eventual al Semilunii Roşii
l.
  - reprezentant (i) al (i) cultelor religioase
m.
  - reprezentanţi ai mass-mediei (ziare, televiziuni, agenţii de presă radio)
nucleu central (executiv) cu activitate permanentă
Reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică (Director)
Reprezentant al Direcţiei Generale Farmaceutică şi Aparatură Medicală din MS
Reprezentant al Direcţiei Generale de Asistenţă Medicală, Structuri Sanitare şi Salarizare  (Director General/Director Adjunct) din MS
Reprezentant al Centrului Naţional de Gripă (Şef Centru)
Director Adjunct Programe de Sănătate Institutul Cantacuzino
Specialist în producţia de vaccin gripal
Director General INCDMI “Cantacuzino”
Reprezentant al Institutului Naţional de Pneumologie (Director)
Reprezentant al Direcţiei Medicale al MApN (Director Adjunct)
Reprezentant al Direcţiei Medicale MAI (Director Adjunct)
Reprezentant al Direcţiei Medicale al Ministerului Transporturilor (Epidemiolog Şef)
 -    Reprezentant al structurii  Medicale din Ministerul Justiţiei,
 -    Reprezentant al structurii medicale  a Serviciului Român de Informaţii   
 -    Reprezentant al structurii medicale a Serviciului  de Informaţii Externe
 -   Reprezentant al Ministerului Administraţiei şi Internelor (personal nemedical, ca reprezentant al   administraţiei locale)
- Reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (personal de   specialitate, nemedical)
Co-Preşedinţii Comisiei Naţionale de Epidemiologie a MS
Co-Preşedinţii Comisiei Naţionale de Boli infecţioase a MS
Reprezentant al Agenţiei Naţionale a Medicamentului (Şef Compartiment Produse Biologice)
Reprezentant al Asociaţiei Medicilor de Familie din România
Reprezentant al mass-media.
2. la nivel local: componenţa recomandată a CJIP (DSP)
Director adj. Medicină Preventivă din DSP
Şef compartiment epidemiologie din DSP
Şefi ai clinicilor universitare-secţiilor cu profil de boli infecţioase, medicină internă, pediatrie, pneumologie
Reprezentant al Colegiului Judeţean al Farmaciştilor
Şef laborator judeţean microbiologie al DSP
Reprezentant al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate
-   Reprezentant medical al Ministerul Administraţiei şi Internelor , din cadrul centrelor medicale judeţene, respectiv al municipiului  Bucureşti din reţeaua proprie
Reprezentant medical al MAI
Reprezentant al structurii medicale din Serviciul Român de Informaţii
Reprezentant al structurii medicale din Serviciul de Informaţii Externe
Reprezentant al autorităţii judeţene sanitar veterinare
Preşedintele asociaţiei judeţene a medicilor de familie
Directorul staţiei de salvare judeţene
Reprezentant al mass-media
    b. unităţi efectoare:
supraveghere: DSP-uri judeţene şi al municipiului Bucureşti (cabinete medici de familie, laboratoare judeţene, compartiment epidemiologie), Direcţii Medicale (compartiment epidemiologie: MAN/MAI/Transporturi, CNG-IC, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală
managementul cazurilor: DSP-uri judeţene (medici familie, spitale, staţii de ambulanţă, farmacii, depozite medicamente  
chimio-profilaxia şi vaccinarea extensivă a populaţiei: DSP-uri judeţene (cabinete medici familie, centre de vaccinare)
producţia de vaccin: IC (în funcţie de posibilităţi, suplimentare de doze prin achiziţii/redistribuiri - OMS); distribuţia de vaccin şi antivirale: naţională (MS), locală (DSP-uri, farmacii şi depozite)
tratamentul antiviral al gripei severe/complicate: cabinete medici familie, spitale
II. Măsuri specifice    
1. Supraveghere:
a. monitorizarea circulaţiei virusurilor gripale umane prin izolarea/detecţia de virusuri din produsele patologice recoltate în orice zona a ţării din focare şi de la persoane cu afecţiuni compatibile cu gripa, din ambulator, internate sau care provin/efectuat călătorii în zone afectate în sezonul curent sau în afara acestuia în cazul izbucnirii unei pandemii.
b. monitorizarea circulaţiei virusurilor gripăle animale de către autorităţile sanitar-veterinare cu asistenţa CNG-IC
c. extinderea folosirii diagnosticului serologic cu asistenţa CNG-IC în toate laboratoarele judeţene (DSP) şi/sau în laboratoarele din clinicile (spitalele) de boli infecţioase (unde este cazul dotare şi instruire de personal).
d. prepararea şi furnizarea de reactivi pentru diagnosticul serologic (HI) laboratoarelor judeţene de către CNG-IC
e. supravegherea evoluţiei indicatorilor nespecifici ai activităţii gripale (morbiditate, mortalitate, absenteism, consum de medicamente, etc.)
f. prepararea de reactivi pentru diagnosticul virologic (caracterizarea antigenică a izolatelor) din virusurile de referinţă pentru sezonul curent şi din virusul pandemic (sursa OMS) de către CNG- IC
2. Managementul cazurilor:
a. asigurarea asistenţei primare (consultaţii, vizite la domiciliu)
b. asigurarea asistenţei de urgenţă (ambulanţă, camere de gardă, terapie  intensivă)
c. asigurarea spaţiilor de spitalizare
d. asigurarea rezervelor  de medicamente şi a materialelor sanitare (seringi, ace, măşti, etc.)
3. Chimioprofilaxia şi vaccinarea extensivă a populaţiei:
alegerea strategiei vaccinale şi stabilirea necesarului optim de doze de vaccin
stabilirea necesarului de antivirale pentru profilaxie şi tratarea cazurilor severe
III. Descrierea fazelor si nivelurilor de pregătire :
Perioada interpandemică
Faza 1. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umană. Un subtip de virus gripal care a cauzat infecţie umană poate fi prezent la animale. Dacă este prezent la animale, riscul infecţiei sau bolii la om trebuie să fie considerat scăzut.
Faza 2. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umană. Totusi un subtip de virus gripal circulant la animale posedă un risc important de boală la om.
Actiuni ce trebuiesc luate: Supravegherea şi controlul gripei conform cu planul anual de acţiune.
Perioada de alertă pandemică.
Faza 3. Infecţie (infecţii) umană (umane) cu un nou subtip dar fără transmitere de la persoană la persoană, sau în cele mai rare situatii, cu răspândire la un contact strâns.
Acest nivel de pregătire se instituie după primele raportări privind izolarea unui nou subtip viral, fără să existe dovezi clare de răspândire a unui astfel de virus sau a unei activităţi în focar asociate noului virus.
Acţiuni ce trebuiesc luate:
- intensificarea supravegherii prin cresterea izolatelor de virus gripal şi diagnostic serologic;
- cererea de reactivi – de la O.M.S.- pentru noul subtip de virus gripal;
- caracterizarea antigenică, isolatele care diferă semnificativ de tulpinile circulante sunt trimise Centrelor Regionale de Referinţă;
- monitorizarea persoanelor care călătoresc către sau dinspre zonele unde noul subtip de virus gripal a fost izolat.

Faza 4. Mic focar (mici focare) cu noul subtip de virus cu transmitere de la persoană la persoană limitată dar răspândirea este bine localizată geografic, sugerând că virusul nu este bine adaptat la om.
Acest nivel de pregătire se instituie în momentul în care s-au confirmat 2 sau ai multe cazuri de infecţie cu noul subtip viral la om, dar când capacitatea virusului de a se răspândi  imediat de la om la om şi de a cauza multiple focare care ar putea duce la apariţia epidemiilor rămâne redusă (mică).
Acţiuni ce trebuiesc luate:
- transmiterea definiţiei de caz referitoare la noul subtip viral tuturor partenerilor din sistemul de supraveghere;
- intensificarea supravegherii naţionale prin creşterea numărului de izolate şi caracterizarea lor, folosind reagenţi preparaţi pentru noul subtip viral – trimiterea de urgentă a izolatelor asemănătoare noului subtip viral la Centrele Regionale de Referinţă;
- supravegherea persoanelor;
- participarea intensă la supravegherea regională şi internaţională
– pregătirea producătorului naţional în vederea preparării vaccinului cu noul subtip viral;
- creşterea capacităţii de producţie, autorizarea şi distribuirea rapidă a vaccinului;
- activarea planului de pregătire pandemică.

Faza 5. Focar mai mare (focare mai mari) dar transmiterea de la persoană la persoană este încă limitată, sugerând că virusul devine din ce în ce mai bine adaptat la om, dar nu poate fi încă pe deplin transmisibil (este un risc important de pandemie).
Acest nivel de pregătire se referă la situaţia în care transmiterea la om a noului subtip viral, a fost confirmată de existenta unor dovezi clare privind răspândirea de la om la om, în rândul populaţiei generale, cum ar fi cazurile secundare care rezultă în urma contactului cu un caz indice, cu cel puţin un focar având o durată de minimum două săptămâni într-o ţară.
Acţiuni ce trebuiesc luate:
- transmiterea definiţiei de caz referitoare la noul subtip viral tuturor partenerilor din sistemul de supraveghere;
- creşterea numărului de izolate şi caracterizarea lor, folosind reagenţi preparaţi pentru noul subtip viral şi cele care sunt diferite de tulpinile de referinţă sunt trimise la Centrul Regional de Referinţă pentru Gripă;
- prepararea vaccinului folosind noul subtip, simultan cu prepararea vaccinului pentru sezonul curent;
- evaluarea capacităţii de producţie, alocarea de fonduri guvernamentale pentru producţie şi optimizarea distribuţiei vaccinului şi studierea posibilităţii (prin consultări internaţionale– via OMS) pentru a cumpăra de la alţi producători un număr de doze pentru a creşte acoperirea vaccinală a populaţiei;
- intensificarea diseminării informaţiilor primite de la OMS cu privire la caracteristici particulare la noul virus, răspândirea şi controlul acestuia.
- folosirea informaţiilor referitoare la noul subtip pentru activarea şi reactualizarea planului naţional de pregătire.

Perioada pandemică.
Faza 6. Transmitere crescută şi sustinută în populaţia generală².
Debutul unei pandemii se declară în momentul în care OMS confirmă faptul că un virus cu un nou subtip hemaglutininic, în comparaţie cu tulpinile epidemice recente, începe să provoace apariţia mai multor focare, în cel puţin o ţară, şi să se răspândească în alte ţări, având un model epidemiologic al bolii care indică existenţa unei mari probabilităţi de apariţie a morbidităţii severe şi a mortalităţii în cel puţin un segment al populaţiei.
Acest nivel de pregătire este necesar în momentul în care apar focare şi epidemii în mai multe ţări şi are loc o răspândire a virusului de la o regiune la alta.
Creşterea activităţii în statele sau regiunile afectate iniţial, a încetat sau s-a modificat, dar în alte zone continuă să apara focare şi epidemii.
Pe baza experienţei acumulate, se aşteaptă ca în decurs de 3-9 luni de la data primei epidemii, să apară cel puţin al doilea val sever de epidemie în unele state.
Acţiuni ce trebuiesc luate:
- diseminarea recomandărilor OMS cu privire la compoziţia şi folosirea vaccinului preparat cu noul subtip (doze, scheme);
- asigurarea acoperirii vaccinale conform opţiunilor strategice adoptate şi creşterea acesteia prin import de vaccinuri;
- diseminarea instrucţiunilor de folosire a antiviralelor;
- reactualizarea măsurilor de răspuns, în funcţie de caracteristicile noului virus şi implementarea lor rapidă conform cu planul naţional de pregătire;
- monitorizarea intensificată a virusurilor gripale (izolare si caracterizare) şi supravegherea evolutiei indicatorilor nespecifici (mortalitate, morbiditate, absenteism, etc.);
- participarea la activităţi comune cu diferite state (vecini);
- continuarea monitorizării noului subtip de virus gripal şi impactului său;
- evaluarea distribuţiei de vaccin, acoperirii vaccinale şi posibilităţilor de creştere;
- diseminarea instrucţiunilor reactualizate de folosire a antiviralelor;
- evaluarea eficienţei măsurilor de intervenţie şi necesitatea sprijinului internaţional pentru situaţii speciale;
- continuarea participării la acţiuni regionale;
- continuarea supravegherii intensive a evoluţiei pandemiei;
- evaluarea eficienţei antiviralelor şi necesitatea sprijinului internaţional pentru asigurarea unor cantităţi suficiente pentru controlul pandemiei;
- evaluarea nivelului de acoperire vaccinală faţă de rata de atac;
Perioada postpandemică.
Revenirea la perioada interpandemică.
OMS va raporta momentul în care perioada pandemiei s-a încheiat, existând o mare probabilitate de reapariţie în decurs de 2-3 ani.
Acţiuni ce trebuiesc luate:
- evaluarea impactului pandemic global şi eficienţa măsurilor de intervenţie şi modificarea corespunzătoare a planului naţional de pregătire.
IV . Comunicaţii
1. Circuitul informaţiilor specializate
a. perioadele interpandemice:
OMS (FLUNET/E-Mail/WER)          CNG/MS (E-mail, Fax, Tel, Basic)       DSP-uri (unit. sanitare)/ISP-uri
EISS/EUROGROG (site-internet/Buletine/E-Mail)CNG (E-Mail/fax, tel., Basic)..........DSP-uri / ISP-uri           (unităţi santinelă )
b.  în pandemie:
OMS (celula de criză)/EISS (FLUNET, site-EISS, E-mail, fax, tel, Buletine electronice        CNIP &MS&CNG        (E-mail, fax, tel., buletine zilnice) DSP/ISP-uri (toate unităţile sanitare)
2. Circuitul informaţiilor de interes public
a. în perioadele interpandemice:
MS & CNG – birou de presă (comunicate periodice, note, conferinţe de presă, buletine, site- MS/CNG)             publicaţii, radio, tv., agenţii de presă 
   b. în pandemie:
   CNIP (MS/CNG) - birou de presă  (comunicate zilnice, conferinţe de presă, buletin zilnic, site-MS/CNG – pentru mass –media              publicaţii, radio-tv, agenţii de presă
3. Alertarea/avertizarea populaţiei
directă prin: postere, afişe, fluturaşi, site- CNIP pentru public, hote-line telefonic
indirectă prin mass-media (publicaţii, radio-tv)
D. Legislaţie şi reglementări
E. Baza materială a intervenţiei
PREGĂTIREA INTERVENŢIEI

A. Măsuri specifice :
I . Supraveghere 
Gripă umană
. Perioadele interpandemice :
       a. izolări şi detecţii de virusuri gripale
se vor recolta produse patologice şi se vor trimite la CNG-IC (conform unui protocol transmis unităţilor sanitare prin DSP-uri): săptămânal (monitorizare activă) de către cele 17 unităţi sentinelă în perioada octombrie - aprilie şi în orice moment al sezonului de către toate unităţile sanitare din ţară în cazul apariţiei de focare sau episoade epidemice (suspiciuni). Trimiterea produselor patologice se poate face prin curier sau poştă rapidă.
în spitalele de boli infecţioase (cel puţin în cele din centrele universitare) sau în orice spital (în funcţie de posibilităţi) se poate efectua un diagnostic rapid (ELISA) la cazurile clinice de gripă severă sau complicată dacă se are în vedere un tratament antiviral dar în mod obligatoriu se vor trimite produse patologice şi pentru izolare de virusuri gripale (monitorizarea noilor variante).
în funcţie de posibilităţi se va încerca selectarea cazurilor şi implicit a produselor patologice cu teste rapide de tip directigen de către medicii din sistemul santinelă (după o analiză cost beneficiu) .
diagnosticul serologic

- se poate efectua în orice laborator de spital sau centru de diagnostic şi tratament (de stat sau privat), pe seruri perechi recoltate de la bolnavii în faza de debut şi convalescenţă cu condiţia folosirii reagenţilor de diagnostic adaptaţi sezonului curent şi procuraţi de la CNG-IC,
- este obligatoriu de executat în spitalele de boli infecţioase şi laboratoarele compartimentelor de epidemiolologie judeţene, furnizorul de reactivi fiind CNG-IC,
- CNG-IC prepară reagenţii de diagnostic din virusurile gripale circulante în sezonul curent trimise de OMS.
supravegherea serologică
- se efectuează în 16 laboratoare judeţene pe seruri unice recoltate de la persoane aparent sănătoase aparţinând grupelor de vârsta: 0-6, 7-14, 15-29, 30-59, >60 ani;
-  dă indicaţii asupra circulaţiei virusurilor gripale şi a statusului imun al populaţiei. 
1.2. Perioadele pandemice:
a. izolarea şi detectarea de virusuri gripale
     - la indicaţia expresă a OMS, izolarea tulpinii pandemice se poate limita la laboratoarele de tip P3, pentru că de regulă virusul nou poate fi de origine aviară sau porcină care au o agresivitate excesivă pentru om. CNG-IC va elabora o metodologie specială care va specifica cine şi cum vor recolta produsele patologice, unde şi cum se vor trimite.
       - dacă OMS nu indică măsuri speciale de manipulare a produselor patologice, acestea se vor trimite în mod obligatoriu de urgenţă la CNG-IC fără a mai încerca un diagnostic rapid,
în cazul  bolnavilor de gripă care vin din zonele în care a apărut focarul cu noul virus (confirmare OMS) aceştia vor fi izolaţi (spital) iar recoltarea de produse patologice va fi efectuată doar cu avizul CNG-IC şi eventual de specialiştii acestuia.
b. diagnosticul serologic
 - ţinând cont că prepararea reagenţilor din noua tulpină pentru testul HI poate dura cca. 2 luni, se poate folosi RFC care poate preciza diagnosticul de gripă, mai ales dacă se are în vedere instituirea unui tratament antiviral,
 - reactivii pentru RFC sunt preparaţi de CNG-IC şi vor fi puşi la dispoziţie laboratoarelor judeţene.
II. Managementul cazurilor
Diagnosticul clinic (definiţie de caz)
în perioadele interpandemice se va utiliza de către medicii practicieni  definiţia OMS: boală cu un debut brutal a unor simptome respiratorii (tuse, coriză, rinită) într-un context infecţios acut (febră, astenie, cefalee, mialgii etc.). Se va insista pe diagnosticul diferenţial al gripei cu răcelile obişnuite (common cold),
NB – apariţia  testelor rapide de diagnostic a dus la  formularea definiţiei TRS (test rapid de supraveghere): debut brutal cu febră la care se asociază cel puţin unul din simptomele generale (frison, transpiraţii, astenie, mialgii, somnolenţă) şi cel puţin un simptom respirator (tuse, faringită, coriză, rinită).
în perioada pandemică experţii OMS vor formula definiţia de caz adaptată manifestărilor clinice ale variantei nou aparută şi o vor difuza imediat autorităţilor naţionale şi organismelor implicate în intervenţia în caz de pandemie.
          - CNG (IC) - MS-CNIP-DSP-CJIP vor transmite definiţia de caz la toate
           unităţile sanitare de stat şi private
Asistenţa bolnavilor
consultaţii şi vizite la domiciliu
- rata de atac medie a epidemiilor este de 3%  (1-5%), iar în cazul unor rate de 10%, 25% şi chiar 50% este de aşteptat ca numărul consultaţiilor şi vizitelor la domiciliu să crească de 3, 8 şi respectiv 16 ori, ceea ce impune o sporire a medicilor din asistenţa primară prin rezidenţi şi studenţi medicinişti din anii clinici, dar şi a personalului mediu prin elevii din liceele sanitare sau şcolile sanitare post liceeale. În prezent sunt cca. 11.000 de medici de famile şi cca. 25.000 asistente şi surori medicale.
organizarea de permanenţe acolo unde este posibil în cabinetele medicilor de familie în special în unităţile din mediul rural
raportul dintre consultaţii şi vizite la domiciliu se va inversa, pentru că în ciuda creşterii ratei de spitalizare în medie de până la 15% marea majoritate a bolnavilor vor fi izolaţi la domiciliu din motive de limitare a contaminării, de insuficienţa locurilor din spitale şi de conduită de tratament (repaus).
asistenţa de urgenţă
serviciile de ambulanţă de stat şi private vor suplimenta numărul de maşini şi personal medico - sanitar având în vedere creşterea solicitărilor în funcţie de rata de atac care la copii cât şi la adulţi poate fi de 428, 1.142  sau 2.272 pe zi la o populaţie de cca. 2 milioane (Bucureşti) iar la  o populaţie în medie de 500.000 persoane x 40 judeţe 4.240, 11.420 si 22.720 solicitări pe zi. Se va studia posibilitatea folosirii rezidenţilor, studenţilor în medicină, elevilor din şcolile sanitare şi respectiv a mijloacelor de transport militare, poliţie şi pompieri. Se va mări şi proporţia de ambulanţe dotate pentru intervenţii în urgenţele cardiovasculare şi respiratorii.
camerele de gardă ale spitalelor indiferent de profil vor avea amenajat un    compartiment special care să acorde asistenţă bolnavilor cu gripă severă şi/sau complicată reţinând bolnavii în secţii special organizate sau să-i direcţioneze spre alte unităţi.
se va vaccina în totalitate personalul care acordă asistenţa de urgenţă (categorie prioritară la vaccinare)
  c. internările în spital a cazurilor cu evoluţie severă şi/sau gripă complicată
se vor amenaja în funcţie de spaţii şi circuite, saloane sau chiar secţii pentru bolnavii mai sus menţionaţi în spitale de orice profil fără a perturba major activitatea acestora mai ales dacă ele acordă asistenţă de urgenţă.
se va urmări vaccinarea în totalitate a personalului medico-sanitar (categorie prioritară la vaccinare)
se va face o aprovizionare în cantităţi suficiente (eventual stocuri) cu medicamente specifice tratamentului complicaţiilor gripei (antibiotice, antitermice, antitusive etc.) dar se va avea în vedere şi cele care se adresează terapiei intensive (cardiovasculare, respiratorii, şoc septic sau vascular)
-  în funcţie de rata de atac numărul de internări va creşte, dar va exista o restricţie (limită) impusă de capacităţile efective ale unităţilor spitaliceşti şi de menţinerea  unei asistente optime ale altor boli care necesită obligatoriu internare. 
d. Capacităţi de spitalizare:
total paturi România: 164.156
nr. paturi adulţi, copii (inclusiv creşe, nou născuţi) = 108.790; 55.360 
nr. paturi  pe unele specialităţi:
-  boli interne: 34.716
            -  pediatrie: 14.077
-  boli infecţioase: 8.352
-  pneumoftiziologie: 9.861
e. Ierarhizarea unităţilor spitaliceşti în functie de ponderea internărilor în caz de epidemii majore sau pandemii:
spitale/clinici/secţii de boli infecţioase de la 50-90% (4.176-7.516 paturi disponibile)
spitale/clinici/secţii de pneumologie  de la  30-80% (2.958-7.888 paturi disponibile)
spitale/clinici/secţii  medicale (adulţi, copii) de la 20 –50%
interne (adulţi): 6.943-17.358 paturi disponibile
pediatrie: 2.815-7.038 paturi disponibile
disponibilitatea de paturi în caz de epidemii severe sau pandemii variază între 16.892 – 39.800
spitale/clinici/secţii de geriatrie de la 30-100% (internare doar a bolnavilor în vârstă cu gripă)
N.B.
unităţile menţionate vor avea asigurate circuite şi spaţii separate şi vor dispune de saloane cu terapie intensivă,
ministerele cu reţea sanitară proprie (M.Ap.N, M.A.I, Transporturi etc.) vor organiza spitalizarea cazurilor apărute la personalul asistat, iar la nevoie pot oferi  MS secţii si/sau clinici,
în judeţele, oraşele, municipiile în care există mai multe spitale/clinici/secţii de profil nemedical (chirurgical) se pot menţine în funcţie de situaţia reală câte o secţie/clinică pentru asistenţa de specialitate (în special de urgenţă) iar restul pot interna în exclusivitate bolnavi cu gripă severă şi/sau complicată. Fac excepţie clinicile de neuro psihiatrie, chirurgie înalt performantă, obstetrică – ginecologie, secţiile de terapie intensivă, secţiile de nou – născuţi.
în funcţie de rata de atac a gripei se pot improviza mai ales în cămine, orfelinate, internate sau în alte instituţii cu caracter închis izolatoare cu paturi doar în condiţiile supravegherii bolnavilor de către cel puţin  un medic şi un cadru mediu sanitar.
f. Evoluţia posibilă a numărului de îmbolnăviri, internări, complicaţii şi decese în epidemiile curente şi pandemii conform ratelor de atac ale gripei observate pe perioade mari de timp:
            SCENARIU - EPIDEMII
    1. epidemii uşoare - rată de atac 1-2% :
nr. îmbolnăviri: 224.500- 450.000 pe o durată de 4 săptămâni
nr. internări:   11.225-22.500
nr. complicaţii: 56.125-112.500 cu internări între 8017-16071
nr. decese: 1.084-2.173
    2. epidemii medii - rată de atac 3-4%
nr. îmbolnăviri: 673.500 – 898.000 pe durata a 4-6 săptămâni
nr. de internări: 33.675- 53.880
nr. de complicaţii: 168.375 –224.500 cu internări între 25.256- 33.675
nr. decese: 3.253- 4.338
epidemii severe – rată de atac 5-7 %
nr. de îmbolnăviri : 1.122.500-1.571.500 pe o durată de 6-8 săptămâni
nr. de internări : 56.125 –78.575
nr. de complicaţii : 280.625-392875 cu internări între 33.675- 47.145
nr. decese: 5.422-7.591
SCENARIU - PANDEMII
pandemie cu rată de atac de 10%
nr. de îmbolnăviri : 2.245.000 pe o durată de 4-6luni
nr. de internări :157150
nr. de complicaţii : 561250  cu cca 84187 internări
nr. decese : 10845
pandemie cu rată de atac 25%
nr. de îmbolnăviri : 5612500  pe o durată de 6-9 luni
nr. de internări : 392875
nr. de complicaţii : 1403125 cu cca 210468 internări
nr. decese: 27113
pandemie cu rată de atac de 50 % pe o durată de 9-12 luni
-   nr. de îmbolnăviri:  11.225.000
-   nr. de internări : 673500
-   nr. de complicaţii : 2806250 cu cca. 420937 internări,
-   nr. decese : 54227 .
g. asigurarea rezervelor de produse farmaceutice şi de materiale sanitare
- alegerea antibioticelor se va face de către o comisie de specialişti (infecţionişti, pediatri, internişti, pneumologi şi bacteriologi) care va ţine cont de frecvenţa şi tipul complicaţiilor, dar şi de germenii mai des implicaţi (pneumococ, hemophilus influenzae, stafilococ), comisie care va stabili şi proporţia orale/parenterale (administrabile de preferat la internaţi),
în funcţie de rata de atac trebuiesc luate în considerare următoarele tratamente (media ambulatoriu = 4 zile; spital = 7 zile)
5% ---------------280.000 cazuri x 4 zile               / internări =  39.200 x 7 zile
10%--------------561.000 cazuri x 4 zile               / internări =   84.100 x 7 zile
25%------------1.403.000 cazuri x 4 zile               / internări = 210.000 x 7 zile
50%------------2.806.000 cazuri x 4 zile               / internări = 420.000 x 7 zile
în principiu se poate poate lua în calcul necesarul în situaţia unei rate de atac de 10% cu disponibilizare imediată, iar în funcţie de evoluţie se vor face suplimentări după posibilităţi,
rezervele se fac la nivel judeţan, iar intervalul de refacere se stabileşte numai de către autorităţile sanitare locale.
III. Chimioprofilaxia şi vaccinarea extensivă a populaţiei 
     1 . vaccinarea antigripAlĂ
a. Alegerea strategiei vaccinale
      - în periodele interpandemice se va încerca atingerea parametrilor optimi ai controlului gripei (150 de doze/1000 de locuitori şi acoperirea a cel puţin 50% din populaţia cu risc crescut adică cca. 2.500.000 de doze). În prezent în România se realizează 66 doze/1000 locuitori şi o acoperire de cca. 13% a persoanelor cu risc crescut. O creştere semnificativă s-ar putea realiza prin compensarea vaccinului de către CNAS la persoanele cu risc crescut (bătrâni, bolnavi cronici etc.) aşa cum se practică în  toate ţările europene şi nu de MS care datorită restricţiilor bugetare nu poate cumpăra decât cantităţi limitate de vaccin (în anul 2003 s-au achiziţionat de către MS - 1.058.882 doze)
      - în pandemie: având în vedere că în această situaţie furnizorul principal (posibil unicul) de vaccin este producătorul naţional (IC) se estimează că opţiunea a 3-a din planul OMS poate fi realizată în România, adică producerea a cca. 5.500.000 doze de vaccin monovalent, care ar asigura o acoperire de aproximativ 25% din populaţia ţării, cu condiţia extinderii şi modernizării actualei arii de producţie prin suport guvernamental. În funcţie de rata de atac şi de evoluţia pandemiei se poate apela prin OMS şi UE la alţi producători pentru a mări acoperirea vaccinală.
b. producţia şi distribuţia de vaccin gripal
numărul de doze şi durata producţiei autohtone este expusă în anexa 2.
distribuţia va fi coordonată şi controlată de MS si DSP-urile judeţene care vor asigura si mijloacele de transport pentru toate zonele ţării.
c. administrarea vaccinului
- grupe prioritare. Conform OMS se vor lua în considerare următoarele priorităţi: personalul medico-sanitar, personalul care lucrează în serviciile esenţiale şi strategice comunitare, persoanele instituţionalizate de orice vârstă  pentru motive sociale şi/sau patologice, persoanele cu risc crescut la infecţia gripală (bătrâni, bolnavi cronici de orice vârstă), gravidele, copiii mici etc.
- mod: - administrarea vaccinului va fi asigurată de echipe prestabilite care pot
            avea sedii fixe (cabinete medicale, centre sănătate, centre vaccinări) sau se
            vor deplasa în alte locuri (inclusiv locuinţe),
                  - se va asigura o vaccinare rapidă a populaţiei propuse (25%) în condiţii de
                siguranţă,
  - se vor respecta cu stricteţe priorităţile în caz de pandemie şi se va ţine o
  evidenţă clară a vaccinaţilor şi a cantităţilor de vaccin,
  - se vor înregistra şi urmări reacţiile adverse.
N.B.: având în vedere experienţa acumulată în România în decursul mai multor ani privind administrarea intradermică a vaccinului gripal cu aparate de tip jet injector echipate cu capete de inoculare de unică folosinţă se va lua în considerare şi această metodă de imunizare în masă care a primit şi avizul OMS (reuniune Geneva – 30 iunie 2004). Avantajele sunt nete: economie de vaccin (de la 0,5 ml/doza la 0,1 ml/doza), seringi şi ace şi nu în ultimul rând rapiditate în administrare, ceea ce  înseamnă creşterea numărului de vaccinări pe unitatea de timp.
vaccinarea antipneumococicĂ
România nefiind producătoare de vaccin se pot lua în considerare următoarele  măsuri:
- constituirea unei rezerve de vaccin de cca. 50.000-100.000 doze achiziţionate din import care să fie refăcută anual prin administrare la spitalele de geriatrie şi pneumologie,
- menţionăm că unele ţări din raţiuni economice (reducerea complicaţiilor, internărilor şi deceselor prin pneumoniile determinate de gripă) administrează concomitent cu vaccinul gripal  şi vaccin pneumococic la persoanele cu risc crescut (bătrâni, persoane cu afecţiuni cronice bronhopulmonare),
- se vor vaccina sub un control strict în special persoanele cu risc instituţionalizate.
profilaxia prin antivirale
a. inhibitori  M2
     b. structura: substanţe din grupa amantadinei (rimantadinei)
     c. sursa: import
     d. caracteristici:
avantaje: costuri relativ mici
dezavantaje: rezistenţă crescută (30%), toxicitate, spectru redus (doar virusuri de tip A cu diferenţe între subtipuri)
    e. necesarul de doze va fi calculat în funcţie de acoperirea unor grupe prioritare pe o durată de cel  putin 30 zile. Dacă luăm în consideraţie că personalul medico sanitar reprezintă cca. 130.000 persoane, copiii şi adulţii instituţionalizaţi - 100.000, personalul din serviciile esenţiale comunitare aproximativ 300.000, iar dintre persoanele peste 65 ani, cele  cu afecţiuni cronice sunt în număr de 800.000, rezultă un total de 1.330.000 de indivizi care ar putea fi vizaţi de această profilaxie.  
 f. dozajul se recomandă  a fi de:
                                               - 200 mg/zi adulţi
                                               - 100 mg/zi la 10-15 ani şi peste 65 ani
                                               - 2-4 mg/kg corp la copiii 1-9 ani 
g. durata administrării: cel puţin 4 luni în perioada în care vaccinul gripal pandemic nu este încă disponibil.
4. antineuraminidazice
sursa : import
caracteristici:
- avantaje: spectru larg, rezistenţa extrem de scăzută,
- dezavantaje: provenienţa exclusivă din import şi costuri relativ mari ,
  c. condiţii de alegere: se va lua în considerare ca acestea să fie achiziţionate în vrac (posibil de stocat şi costuri mai mici), să fie uşor de administrat, să aibă o eficacitate între 5-10 ani şi să poată fi administrat şi la copii,
 d.  durata de administrare: cel puţin 4 luni în perioada în care vaccinul gripal monovalent nu este disponibil,
 e. necesar doze în profilaxie :
se va defini populaţia ţintă (aceiaşi ca la inhibitorii M2) şi se vor asigura rezerve pentru cel puţin 4 săptămâni,
în instituţiile închise (100.000 persoane) se vor asigura doze pentru cel puţin 2
săptămâni,
protecţia indivizilor în perioada dintre vaccinare şi dezvoltarea protecţiei care variază între 2-6 săptămâni în funcţie de folosirea unei singure doze sau a doua doză de vaccin pandemic,
protecţia indivizilor expuşi la gripa pandemică - cel puţin o săptămână,
  f. dozaj:  în funcţie de antiviralul ales,
  g. asigurarea de stocuri (rezerve): pentru profilaxia gripei pandemice la grupele prioritare ar fi necesare cca. 1 milion de doze. Pentru crearea unui stoc în limitele eficacităţii este bine ca în perioadele interpandemice o cantitate de cca. 400.000 de doze să poată fi menţinută pentru tratarea gripei severe/complicate apărute la persoanele cu risc crescut.
IV. Terapia antivirală a gripei severe/complicate
principiu: orice persoană care contractează gripa poate beneficia de tratament antiviral,
pot avea prioritate unele grupe de persoane:
lucrătorii din serviciile esenţiale (inclusiv personalul medico-sanitar),
persoanele cu risc crescut de deces şi de complicaţii severe (ambulatoriu, internate),
alegerea substanţei antivirale şi controlul tratamentului de către medicii practicieni ,
compensarea costurilor prin Casa de Asigurări de Sănătate,
durata tratamentului: 5 zile începând din primele 48 ore de la debutul bolii,
dozaj: în funcţie de antiviralul folosit.
V. Comunicaţii
Ameninţarea unei pandemii necesită luarea unor măsuri care să asigure:
pregătirea comunităţii în perioada interpandemică:
sistemul sanitar: materiale informative (scrisori metodologice, articole în presa medicală), expuneri, simpozioane, reuniuni ale asociaţiilor profesionale ale medicilor şi asistenţilor medicali ,
administraţia centrală şi cea locală: adrese de informare, transmiterea de materiale ale OMS şi UE,
populaţie: articole în presa cotidiană de mare tiraj, dar şi în presa locală, dezbateri la posturi de radio şi televiziune cu mare audienţă,
servicii esenţiale şi/sau strategice (poliţie, armată, pompieri, transporturi etc.): materiale informative şi elaborarea unor planuri de măsuri,
organizaţii nonguvernamentale cu activităţi în domeniul sanitar (CRUCEA ROŞIE din ROMÂNIA): materiale de informare şi elaborarea unor planuri de măsuri,
organisme implicate în caz de calamităţi (Apărarea Civilă): materiale informative şi elaborarea unor planuri de măsuri,
    2. Managementul informatiei:
    -     transmiterea rapidă a informaţiilor (eventual sistem electronic) şi feed-back-ul lor (vezi schema de intervenţie în epidemii şi pandemii),
evitarea panicii şi scăderea presiunii asupra sistemului sanitar prin implicarea administraţiei centrale şi a celor locale, dar şi folosirea unor specialişti reputaţi sau a unor persoane importante din viaţa publică (politicieni, prelaţi, profesori, actori etc.) în difuzarea comunicatelor,
monitorizarea emisiunilor de radio, televiziune şi a presei scrise, ajutând şi intervenind pentru folosirea unor surse de informaţie sigure, competente,
folosirea unor afişe, postere, fluturaşi-elaborate şi avizate de autorităţile locale (sanitare şi administrative) pentru atenţionări, recomandări, interdicţii, unele expuse în locurile publice sau distribuţie în instituţii, întreprinderi sau la administratorii de blocuri şi eventual în locuinţe,
folosirea sistemului de comunicare tip hot-line central (CNG, MS, CNIP) şi local (CJIP, DSP-uri) care să fie deservit de către specialişti (24 h/24 h),
o publicaţie cotidiană a CNIP (informaţii interne/internaţionale) distribuţia în toată ţara pentru personalul medico-sanitar/eventual o variantă adaptată pentru publicul larg şi/sau pagina pe INTERNET.
VI. Cadru legislativ, politic şi economic de acţiune
Măsura cheie:
   -  recunoaşterea şi asimilarea pandemiilor de gripă în categoria evenimentelor catastrofale pentru comunitate (calamităţi, războaie, terorism etc.), evenimente care necesită intervenţii planificate reglementate prin legi speciale sau HG/OG,
alocare de fonduri pentru constituirea stocurilor de antivirale, medicamente şi
materiale sanitare,
alocare de fonduri pentru producţia naţională de vaccin (mărirea capacităţii),
    -  reglementări oportune privind urgentarea procedurilor de control şi autorizare a vaccinului autohton şi eventual simplificarea şi scurtarea formalităţilor vamale pentru vaccinurile importate,
susţinerea prin fonduri speciale a supravegherii gripei animale si umane
constituirea prin Ordin al  Ministrului Sănătăţii a CNIP şi a CJIP,
reglementări privind participarea în intervenţia în pandemie a unor instituţii ale statului (armata, MAI, transporturi, administraţie locală şi centrală etc.) şi organizaţii  (apărare civilă, Crucea Roşie) altele decât cele sanitare,
instituirea de restricţii în unele activităţi comunitare (şcolare, culturale, sportive) sau suspendarea lor, măsuri care au ca scop reducerea răspândirii gripei,
reglementări privind instituirea de carantine sau limitări de acces în unele instituţii cu circuit închis sau semiînchis,
reglementări privind distribuţia vaccinului şi a antiviralelor: respectarea priorităţilor, repartiţie echitabilă teritorială, transport şi administrare rapidă, evidenţă strictă  pentru evitarea speculei,
reglementări privind managementul deceselor (depozitare, transport, înhumare/incinerare),
reglementări privind creşterea mijloacelor de transport ale bolnavilor prin folosirea chiar a unor vehicule nespecializate (armată, MI, etc.) 
Ordine ale Ministrului  Sănătăţii
    -   planuri de acţiune anuale pentru controlul gripei în perioadele interpandemice,
susţinerea materială a supravegherii gripei în perioadele interpandemice (program 23),
informatizarea supravegherii gripei în sistem santinelă,
creşterea acoperirii vaccinale la persoanele cu risc crescut şi a numărului total de doze distribuite conform standardelor internaţionale concomitent cu includerea vaccinului gripal pe lista compensărilor de medicamente ale CNAS
creşterea personalului care asigură managementul cazurilor în pandemie prin folosirea rezidenţilor, cadrelor medicale pensionate, studenţilor medicinişti (cu avizul MEC) şi a elevilor din şcolile/liceele sanitare,
creşterea numărului de paturi pentru cazurile complicate în cazul unor rate de atac foarte mari prin disponibilizarea unor secţii sau chiar clinici şi eventual folosirea unor staţionare, dormitoare din cămine, creşe cu  condiţia asigurării unei asistente medicale autorizate.
Alte reglementări
accelerarea înregistrării şi eliberarii autorizaţiei de comercializare a vaccinului gripal monovalent şi a medicamentelor antivirale – antineuraminidazice de către ANM la propunerea MS şi CNIP,
integrarea supravegherii gripei umane şi gripei animale într-un sistem unic sub  
     coordonarea CNG-IC şi a Autorităţii sanitar veterinare naţionale,
se vor conecta la sistemul naţional de supraveghere al MS reţelele anti epidemice ale armatei, MAI, transporturi şi a altor ministere cu reţele sanitare, proprii pentru o supraveghere integrată a gripei.
VII. Baza materialĂ a intervenţiei (model)
1. Costurile supravegherii:
1.1 Supravegherea virologică:
a. în perioada interpandemică, costul supravegherii virologice într-un sezon (2000/2001) este de cca.  12.000$, suma pe care trebuie să o suporte MS prin programul de control al bolilor emergente şi reemergente.
b. în cazul unei pandemii se estimează în funcţie de rata de atac următoarele costuri ale supravegherii: la 10% =50.000$, la 25% =125.000$, iar la 50% =250.000$ sume pe care le alocă guvernul printr-o hotărîre specială.
1.2. Supravegherea clinica:
 a. în perioada interpandemică (sezon de referinţă: 2000/200) costul prestaţiilor medicale (consultaţii şi vizite la domiciliu) pentru afecţiuni compatibile cu gripa simplă sau complicată este de cca.  2.750.000$, sumă suportată de către CNAS
 b. în cazul unei pandemii în funcţie de rata de atac putem aprecia următoarele costuri: la 10% = 5.500.000$, la 25% =13.000.000$ iar la 50% =25.000.000$, bani suportaţi de CNAS, dar şi de guvern printr-o alocaţie specială
2. Costurile tratării bolnavilor şi a asistenţei de urgenţă
2.1 Tratamentul bolnavilor de gripă simplă sau complicată în ambulator sau internaţi în spital
a. în perioada interpandemică (sezon de referinţă 2000/2001) costurile pot fi de cca  6.000.000$, suma suportată integral de CNAS
b. în cazul unei pandemii putem estima următoarele costuri: la 10% = 12.000.000 $, la 25% =30.000.000 $, iar la 50% =60.000.000 $, bani care vor fi plătiţi de CNAS, dar şi de guvern.
2.2 Asistenţa de urgenţă
a. în perioada interpandemică (acelasi sezon de referinţă) costul este de cca 150.000 $, suma suportată de CNAS
b. în cazul unei pandemii în funcţie de rata de atac costurile pot fi: la 10% = 300.000$, la 25% =750.000$, iar la 50% =1.500.000$, sume suportate de CNAS şi guvern printr-o alocaţie specială
3. Strategia vaccinală şi costurile ei
3.1. În perioada interpandemică dacă ne referim doar la ultimul sezon, numărul de doze achiziţionate de MS a fost de cca 1.058.882 de doze pentru care s-au plătit cca 2$/doza, deşi  necesarul pentru acoperirea optimă a persoanelor cu risc crescut este de aproximativ 2.500.000 doze. În contextul unei distibuţii record în sezonul trecut (1.500.000 doze) trebuie menţionat că această creştere s-a făcut şi pe seama vânzării libere pe piaţă a vaccinului şi nu a unei strategii corespunzătoare care presupune compensarea vaccinului de către CNAS şi implicit a măririi numărului de vaccinări la persoanele cu risc crescut.
3.2.  În cazul unei pandemii se recomandă acoperiri vaccinale care să atingă proporţii de 30-50% din totalul populaţiei care s-ar putea realiza în principal prin producţie proprie şi mai puţin prin import pentru că în această situaţie OMS recomandă direcţionarea rezervelor de vaccin spre ţările neproducătoare. Producătorul unic naţional este IC, iar capacitatea maximă de producţie în acest moment este de cca. 5.500.000 de doze (25%) într-un interval de cca. 60 zile de la primirea virusului  vaccinal de sămânţă de la OMS. Costul aproximativ al celor 5.500.000 de doze ar fi de 14.300.000$, bani alocaţi printr-o hotărâre de guvern.
Anexa II
I. Comitetului Naţional de intervenţie în caz de pandemie de gripă este format din:
 Reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică (Director) din Ministerul Sănătăţii
 Reprezentant al Direcţiei Generale Farmaceutică şi Aparatură Medicală din Ministerul Sănătăţii
 Reprezentant al Directiei Generale de Asistenţă Medicala (Director General/Director Adjunct)
 Reprezentant al Centrului Naţional de Gripă (Şef Centru)
 Director Adjunct Programe de Sănătate Institutul Cantacuzino
 Specialist în producţia de vaccin gripal
 Director General INCDMI “Cantacuzino”
Reprezentant al structurii  Medicale din Ministerul Justiţiei,
 Reprezentant al structurii medicale  a Serviciului Român de Informaţii şi    
10)  Reprezentant al structurii medicale a Serviciului  de Informaţii Externe
Reprezentant al Ministerului Administratiei si Internelor (personal nemedical, ca reprezentant al   administratiei locale)
Reprezentant al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (personal de specialitate, nemedical)
Reprezentant al Autoritătii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Protecţia Alimentului
Reprezentant al Institutului Naţional de Pneumologie (Director)
Reprezentant al Direcţiei Medicale al MApN (Director Adjunct)
Reprezentant al Direcţiei Medicale MAI (Director Adjunct)
Reprezentant al Direcţiei Medicale al Ministerului Transporturilor (Epidemiolog Şef)
Co-Preşedinţii Comisiei Naţionale de Epidemiologie a MS
Co-Preşedinţii Comisiei Naţionale de Boli infecţioase a MS
Reprezentant al Agenţiei Naţionale a Medicamentului (Şef Compartiment Produse Biologice)
Reprezentant al Asociaţiei Medicilor de Familie din România
Reprezentant al mass-media

Comitetele judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă sunt formate din:
 Director adjunct  Medicina Preventivă din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene
Şef compartiment epidemiologie
Şefi ai clinicilor universitare/secţiilor cu profil de boli infecţioase, medicina internă, pediatrie, pneumologie
Reprezentant al Colegiului Judeţean al Farmaciştilor
Şef laborator judeţean microbiologie al DSP
Reprezentant al Casei judeţene de asigurări de sănătate
Reprezentant medical  al Ministerul Apărării Naţionale
Reprezentant medical al Ministerul Administraţiei şi Internelor , din cadrul centrelor medicale judeţene, respectiv al municipiului  Bucureşti din reţeaua proprie
Reprezentant al structurilor medicale din Serviciul Român de Informaţii  şi Serviciul de Informaţii Externe
Reprezentant al autorităţii judeţene sanitar veterinare
Preşedintele asociaţiei judeţene a medicilor de familie
12. Directorul staţiei de salvare judeţene.