border border border
border
 
Meniu
Prima pagină
Știri
Educație medicală
Legislație
 
Informații utile
Utile
 
Căutare
Căutare avansată


Noutăți științifice
Secvențierea unei singure molecule de ADN
cercet1.gifDatele obținute de la un secvențiator ADN care poate citi atomi individuali dintr-o singură moleculă de ADN au adus cu sine și o serie de probleme în analiza ADN.Una dintre principalele probleme în analiza ADN o reprezintă necesitatea creării de multiple copii ale ADN-ului analizat.

Cu noile aparate de pe piața acest lucru nu mai este un incovenient.Abordările la nivel molecular sunt privite ca reprezentând viitorul ăn domeniul secvențiatoarelor, deoarece ele un necesită “amplificarea” ADN-ului, înainte de fi supus procesului de secvențiere. Procesul amplificării poate introduce erori în secvența și nu funcționeaza la toate fragmentele de ADN, făcând dificilă secvențierea întregului genom ADN.
Prin evitarea acestor incoveniente, abordarea la nivelul unei singure molecule ar putea reduce timpul și costul secvențierii genomului unui individ. Helicos inca nu a realizat scevențierea unui genom uman – însă a aplicat această metodă pe genomul unui virus numit M13 care infectează bacterii. Genomul acestui virus este foarte mic, comparativ cu genomul uman, dar producătorii estimează că aparatul poate secvenția un genom uman pentru aproximativ 72.000 $ în 8 săptămâni. Aparatul va costa aproximativ 1.35 milioane $, conform web-site-ului companiei. Metoda folosită de cei de la Helicos începe prin fărâmițarea genomului în fragmente mici. O enzimă atașează o scurtă etichetă ADN la capătul fiecărui fragment. Eticheta se leagă de o moleculă ADN complementară, atașată unei platforme, ancorând fragmentul de ADN ăn loc. O enzimă de replicare a ADN-ului este apoi atașată, împreună cu o serie de baze, ce conțin markeri fluorescenți. Pe masură ce ADN-ul fluorescent se formează în fâșii complementare cu fragmentele genomului, iar o cameră preia o fotografie a fiecărei noi baze adăugate.
Dispozitivul poate secvenția doar fragmente mici.
Acest lucru limitează folosirea sa în secvențierea unui genom mai mare. Fragmentele obținute necesită alipirea lor, pe baza regiunilor de suprapunere, deci cu cât sunt mai mici fragmentele, cu atât este mai dificilă asamblarea lor. Acest lucru ne arată că aparatul celor de la Helicos ar avea dificultăți în secvențierea unui genom mare, care nu a mai fost secvențiat până atunci. Ar putea asambla cel puțin 85% din genomul unei persoane, spune Timothy Harris de la Helicos, mai mult decât este necesar pentru a fi util.
www.nature.com

 

border
Login





Ti-ai uitat parola?
Nu te-ai inregistrat inca? Creeaza cont nou

copyright 2005 - 2007 labinfo.ro | developed by med.design
border
border border border