![]()
|
|
Strategii, criza economică și gripa porcină |
 Zilnic apar noi cazuri probabile sau confirmate. Dat fiind faptul cã virusul s-a rãspândit pe scarã largã în multe țãri, probabil cã fenomenul nu poate fi împiedicat, ceea ce indicã necesitatea concentrãrii atenției pe prevenție. Interesant este cã aproape toate cazurile au fost raportate,
pânã în prezent, de cãtre statele dezvoltate, care au un sistem de supraveghere robust. Nu este clar dacã situația se datoreazã fluxului preferențial al populațiilor cu risc din Mexic cãtre țãrile respective, sau dacã, potrivit unui scenariu mai pesimist, în statele cu sisteme de supraveghere mai puțin performante au început sã aparã cazuri care nu au ajuns în atenția comunitãții internaționale. Oare avem doar o percepție parțialã asupra imaginii globale? Nici imunitatea naturalã datã de tulpinile anterioare de virus gripal A, nici vaccinurile disponibile în mod curent nu oferã protecție împotriva gripei porcine. În acest moment, noua tulpinã este sensibilã la medicamentele antivirale oseltamivir și zanamivir. Multe țãri dezvoltate, printre care majoritatea celor vest-europene și SUA, au rezerve importante de agenți terapeutici antivirali; în schimb, statele cu venituri mici și mijlocii au stocuri reduse sau inexistente. Rezerva strategicã prin care se asigurã tratamentul cu oseltamivir a trei milioane de persoane și cea destinatã, de cãtre OMS, tratãrii a douã milioane de persoane din țãrile în curs de dezvoltare, sunt menite, în principal, sã stãvileascã prompt propagarea contaminãrii și nu vor ajunge mult timp pentru a sprijini eforturile profilactice. Roche, producãtorul medicamentului oseltamivir, a primit pânã în acest moment, din peste 85 de țãri, comenzi pentru 220 de milioane de cure de tratament, care ar ajunge, însã, doar pentru tratarea a 5% din populația lumii (și a unui procent mult mai mic, dacã medicamentul ar fi utilizat în scop de prevenție). Capacitatea de producție a companiei poate fi crescutã rapid, în vederea asigurãrii, în decurs de un an, a dozelor de tratament necesare pentru 400 de milioane de oameni, dar și aceasta reprezintã doar o fracțiune din cererea globalã potențialã. Analizele planurilor strategice naționale existente la nivel mondial aratã cã ele sunt disponibile, la ora actualã, aproape peste tot în lume, dar cã în multe țãri, în special în cele în curs de dezvoltare, punerea lor în aplicare va solicita mari eforturi, pentru cã, în eventualitatea unei pandemii, ar trebui sã apeleze la resursele limitate ale sistemelor lor de sãnãtate; de asemenea, ele nu au stocuri strategice de medicamente antivirale nici mãcar în dozele necesare prevenției (iar dacã le au, s-ar putea sã fie foarte greu sã le mobilizeze într-o manierã eficientã); și este puțin probabil ca, odatã ce va începe producerea pe scarã largã a unui vaccin eficient, acesta sã le fie furnizat precoce (nemaivorbind de faptul cã s-ar putea sã nu-l obținã deloc). Rãspunsurile la pandemia gripalã rezidã în noțiunile de suveranitate naționalã. Analizele planurilor naționale au scos în evidențã incongruențe strategice, ce pot genera tensiuni politice. O zonã de confuzie o constituie controlul de frontierã; dovezile aratã cã screenigul la granițã este o modalitate de supraveghere ineficientã, iar OMS are o atitudine reticentã fațã de solicitãrile de a recomanda restricții privitoare la deplasãri - acestea au fost formulate, însã, de mai multe țãri, printre care Marea Britanie (și Uniunea Europeanã). La ora actualã, când toatã lumea este preocupatã, în principal, de gripa umanã cu noua tulpinã de virus A/H1N1, este ușor sã se uite la ce pericole pot fi expuși oamenii din partea H5N1 și a altor tulpini de gripã. Imunitatea la H1N1 nu oferã protecție împotriva lui H5N1, dacã și aceasta va deveni transmisibilã interuman. Pe mãsurã ce H1N1 se rãspândește în zonele endemice pentru H5N1, vom avea de înfruntat, oare, o situație și mai grea, în cazul în care s-ar produce recombinarea celor douã virusuri și am fi amenințați de o altã pandemie?
Criza economicã din ultimul an a arãtat cât suntem de interconectați și a scos la ivealã dificultãțile ce apar atunci când țãrile cu interese disjuncte sunt nevoite sã-și uneascã eforturile pentru binele omenirii. E posibil ca, în situația în care gripa umanã cu noua tulpinã de virus A/H1N1 ar cãpãta un caracter pandemic și s-ar asocia cu creșterea mortalitãții și a morbiditãții, noțiunile de solidaritate globalã sã fie puse la grea încercare.
BMJ 2009;338:b1791
|
|
 |
|
