|
Vitamina B12 influențează funcția cognitivă |
 Vitamina B12 este una dintre vitaminele grupului B, importantă din punct de vedere biochimic în buna funcționare a unor reacții biochimice importante pentru organismul uman. Această vitamină se găsește aproape în exclusivitate în produsele de origine animală. În organism vitamina B12 se
găsește sub doua forme biologic active: 5’-deoxiadenozil cobalamina și metilcobalamina. Vitamina B12 este importantă pentru organismul uman deoarece participa în calitate de cofactor la activitatea unor enzime din clasa izomerazelor și transferazelor. Astfel cobalamina (una dintre formele active biologic al vitaminei B12), participă la procesul de gluconeogeneză (proces de formare a glucozei, mai ales în ficat și rinichi din surse non-glucidice). Deasemenea cobalamina este implicată și în cadrul procesului de biosinteză a deoxiribonucleotidelor din structura ADN (acid deoxiribonucleotidic). Probabil cea mai importantă funcție a vitaminei B12 este relatia pe care aceasta o stabiliește în raport cu vitamina B6 și folați, în reglarea nivelului homocisteinei din sânge. Astfel, metionin sintetaza, enzima metilcobalamin dependentă (forma coenzimatica a cobalaminei), catalizează în citoplasma celulară metilarea homocisteinei cu formare de metionină (aminoacizi importanti în organismul uman). În lipsa vitaminei B12, homocisteina, un aminoacid cu acțiune proaterogenă se acumulează în sânge și determină modificări patologice la nivelul sistemului cardiovascular și al sistemului nervos. Vitamina B12 intervine alături de folați si de vitamina B6 în dinamica proceselor de metilare, SAM (sulf-adenozil metionina) si SAH (sulf-adenozil homocisteina) având un rol important în metilările din organism. Gruparile metil de natură exogenă sunt preluate de SAM, care devine astfel donor universal de grupări metil pentru reacțiile de metilare din organism. Niveluri mari de SAM sunt benefice pentru organism, ele înclină astfel balanța metilărilor în favoarea hipermetilarilor, cu rol protector pentru genom, în timp ce niveluri mari de SAH sunt întâlnite în cancer și în îmbatrânire. Studiile recente în acest domeniu au arătat o posibilă legatură între deficitul de cobalamina și demența de tip Alzheimer. Cauza ar putea-o constitui acumularea în tesuturi și în sânge a aminoacidului neurotoxic homocisteina. Pentru a investiga aceasta cauza, Aisen PS. Si Schneider LS. împreuna cu colaboratorii lor din cadrul Department of Neurosciences de la University of California, San Diego – S.U.A., au realizat un studiu clinic în acest sens pentru a vedea dacă administrarea unor suplimente pe bază de vitamina B12 si B6 ar putea îmbunătăți sau mentine capacitatile cognitive ale pacientilor afectati de Alzheimer. Se stie ca Alzheimer, este o afecțiune neurodegenerativă (AD), care determină scăderea capacităților cognitive ale bolnavilor suferinzi de aceasta afecțiune. Hiperhomocistinemia ar putea sa contribuie la patofiziologia bolii prin mecanisme vasculare si neurotoxice. Chiar si în absenta unui deficit vitaminic, nivelul de homocisteina din sânge poate fi redus prin administrarea de doze mari de suplimente de acid folic si vitamine B6 si B12. Cercetarile anterioare privind capacitatea unor vitamine de tip B de a reduce nivelul homocisteinei în Alzheimer au avut date incerte, iar concluziile nu au fost destul de cuprinzatoare privind efectul asupra capacitatii cognitive. Cercetătorii acestui studiu au ajuns la concluzia că suplimentele îmbogatite cu doze mari de vitamine B nu încetinesc declinul cognitiv al pacienților care suferaăde forme ușoare sau moderate de Alzheimer.
www.ncbi.nlm.nih
|
